În prezent, noțiunea de condiții artificiale este reglementată de art. 4 alin. 8 din Regulamentul 65/2011 care prevede ca „fără a aduce atingere dispozițiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către beneficiari în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condițiile necesare pentru a obține aceste plăți, în scopul obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor”. Anterior anului 2011, acest articol 4 alin. 8 exista, în aceeași formă ca cea de astăzi, și în Regulamentul 1975/2006 (abrogat de Regulamentul 65/2011), deci nu se pune problema ca beneficiarii care au încheiat contracte de finanțare înaintea anului 2011 să nu poată fi acuzați de crearea de condiții artificiale, întrucât, așa cum am precizat, noțiunea era reglementată și în Regulamentul din 2006. Textul [&hellip
Beneficiarii sancţionaţi de AFIR mai au o şansă – în instanţă!
În ultima perioadă, două cuvinte, aparent banale, sunt de natură să dea fiori reci beneficiarilor de fonduri europene, verificaţi şi sancţionaţi de AFIR: condiţiile artificiale. Încă de anul trecut, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale – AFIR (fosta Agenție de plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit – APDRP) se pare că a declanșat o adevărată vânătoare de vrăjitoare printre beneficiarii fondurilor europene nerambursabile, ale căror proiecte au fost reverificate, sub aspectul creării de condiții artificiale pentru obținerea finanțării. Termenul „reverificare” nu este întâmplător, având în vedere că, anterior, proiectele fuseseră verificate de numeroase ori de fosta APDRP, sub diverse aspecte, însă nu și din perspectiva condițiilor artificiale, noțiune aparent necunoscută APDRP-ului, la momentul depunerii proiectelor de către beneficiari. Împrejurarea că APDRP nu știa că are obligația de [&hellip
Speranțe pentru beneficiarii fondurilor europene acuzați că au creat „condiții artificiale”
La începutul lunii octombrie se împlinește un an de când am scris editorialul intitulat „Strategia folosită de Comisia Europenă pentru a cere înapoi fondurile acordate”, timp în care am cunoscut mulți beneficiari acuzați de Agenția pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (actuala Agenție pentru Finanțarea Investițiilor Rurale) că au creat în mod artificial condiții pentru obținerea finanțării și am pledat cauzele acestor oameni în fața instanțelor de judecată. Am decis să scriu acest nou editorial, care se vrea a fi un „follow-up” la cel de anul trecut, pentru că am observat că „valul” rezilierii contractelor de finanțare și al obligării beneficiarilor la restituirea fondurilor nerambursabile, nu doar că nu a trecut, ci a devenit, parcă, și mai puternic. În contextul în care auzim peste tot că România [&hellip
Strategia folosită de Comisia Europeană pentru a cere înapoi fondurile acordate
Beneficiarii fondurilor europene au avut parte de surprize neplăcute de la Comisia Europeană. Mulți dintre ei au fost acuzați că au creat condiții artificiale pentru a beneficia de finanțare, în mod paradoxal, chiar de aceeași autoritate care, pe baza unor documentații stufoase și în urma unor nenumărate controale, le-a aprobat, anterior, proiectele și plățile. Acuzația a fost însoțită de emiterea proceselor verbale de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, prin care contractele de finanțare au fost reziliate, iar fondurile europene primite au devenit, din nerambursabile, direct creanțe bugetare supuse executării silite, în caz de neplată înăuntrul termenului de aproximativ 30 de zile, acordat de autoritatea contractantă. Din procesele verbale, oamenii au aflat cu stupoare că, abia după aprobarea proiectelor și după efectuarea [&hellip