Hotărârea Outletico a CJUE și riscul reanalizării încadrării IMM-urilor: când poate deveni persoana fizică însăși o “întreprindere”
După numeroase analize asupra noțiunii de întreprinderi “legate”/”asociate” prin intermediul persoanelor fizice, inclusiv o hotărâre de interpretare a CJUE (Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din data de 27 februarie 2014, pronunțată în cauza C-110/13 HaTeFo), am crezut că nimic nou nu mai poate să apară și să schimbe ceea ce s-a cristalizat deja ca practică, atât la nivelul autorităților implicate în gestionarea fondurilor europene, cât și la nivelul instanțelor de judecată. Și totuși, Hotărârea pronunțată de CJUE la dată de 19 martie 2026 în cauza C-870/24 “Outletico” (denumită în continuare „Hotărârea Outletico”) aduce o nouă perspectiva, prin clarificarea situației în care persoana fizică este considerată, ea însăși, ca fiind o “întreprindere“. Cum se face analiza întreprinderilor legate/asociate prin intermediul unei persoane fizice Pentru ...
Cine trebuie să suporte greșelile statului în mecanismul fondurilor europene – statul sau beneficiarii acestor fonduri?
Întârzieri în mecanismul cererilor de plată și impactul asupra termenului de 31 decembrie 2023 Una dintre situațiile recurente apărute în practica recentă a fondurilor europene și care sugerează o neregulă sistemică privește proiectele în cadrul cărora beneficiarii au efectuat plăți către furnizori după data de 31 decembrie 2023, pentru ca, ulterior, după o perioadă semnificativă de timp, să fie emise procese-verbale de constatare a neregulilor prin care s-a dispus restituirea finanțării, deși depășirea termenului de 31 decembrie 2023 nu era imputabilă beneficiarilor. Problema a apărut în contextul în care, potrivit art. 65 alin. (2) din Regulamentul 1303/2013, eligibilitatea cheltuielilor pentru contribuțiile din fondurile ESI (respectiv fondurile structurale și de investiții europene, adică FEDR, FSE, FEADR și FEPAM) era condiționată de efectuarea plății de către beneficiar ...
Activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare – cazuri și condiții în care poate fi reluată
Orice beneficiar al unei finanțări nerambursabile din fonduri europene știe, încă de la momentul depunerii cererii de finanțare sau, în orice caz, află destul de repede pe parcursul implementării și al monitorizării, că autoritatea de management sau organismul intermediar căruia i-au fost delegate atribuții de control poate să reverifice, prin intermediul diverselor structuri, orice aspecte pe care le-a considerat anterior ca fiind conforme. Din această perspectivă, probabil una dintre cele mai „reverificate” nereguli este cea privind crearea de condiții artificiale (cu justificarea autorității că intenția beneficiarului nu poate fi relevată la momentul depunerii proiectului, ci abia după ce acesta este implementat sau se află în monitorizare), însă nici chestiuni generale referitoare la eligibilitatea proiectului sau a beneficiarului nu sunt lăsate deoparte, chiar și după ce ...
Din ce categorie de IMM-uri face parte firma ta? Sfaturile avocatului, utile în obținerea de fonduri europene
În contextul actual, în care multe dintre fondurile nerambursabile sunt destinate IMM-urilor, problema corectei încadrări într-una din categoriile de IMM-uri (microîntreprindere, întreprindere mică, întreprindere mijlocie) sau chiar a încadrării în categoria generală a IMM-urilor vs. categoria întreprinderi mari a redevenit de actualitate și continuă să suscite numeroase discuții în rândul solicitanților, consultanților și în relația acestora cu autoritățile de management și organismele intermediare. Pentru un solicitant de fonduri europene este important să cunoască în ce categorie de IMM se încadrează, dat fiind că, în cazul unor programe, cum este POR 2.2., rata de cofinanțare diferă în funcție de tipul de IMM sau chiar să cunoască dacă este IMM sau întreprindere mare, pentru a evalua dacă este sau nu eligibil pentru finanțare, în cadrul programelor destinate IMM-urilor. Dificultăți în ...
Fonduri europene:condițiile suspendării executării contractelor de finanțare în perioada stării de urgență
Posibilitatea beneficiarilor de fonduri europene nerambursabile de a solicita suspendarea executării contractelor de finanțare a fost prevăzută, cu titlu de principiu, în Decretul 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 11 din Anexă nr. 1 la Decretul 195/2020, beneficiarii fondurilor europene afectați de adoptarea măsurilor de urgență prevăzute în decret pot decide, împreună cu autoritățile de management/organismele intermediare, să suspende contractele de finanțare încheiate conform legii. Din modul de formulare a dispoziției legale anterior menționate rezultă că această “posibilitate” a beneficiarilor este, totuși, condiționată de acordul autorităților de management sau al organismelor intermediare, ceea ce înseamnă că, în principiu, suspendarea ar presupune un acord al ambelor părți contractante, iar nu un act de voință unilateral al beneficiarilor afectați de ...