Cine trebuie să suporte greșelile statului în mecanismul fondurilor europene – statul sau beneficiarii acestor fonduri?
Întârzieri în mecanismul cererilor de plată și impactul asupra termenului de 31 decembrie 2023 Una dintre situațiile recurente apărute în practica recentă a fondurilor europene și care sugerează o neregulă sistemică privește proiectele în cadrul cărora beneficiarii au efectuat plăți către furnizori după data de 31 decembrie 2023, pentru ca, ulterior, după o perioadă semnificativă de timp, să fie emise procese-verbale de constatare a neregulilor prin care s-a dispus restituirea finanțării, deși depășirea termenului de 31 decembrie 2023 nu era imputabilă beneficiarilor. Problema a apărut în contextul în care, potrivit art. 65 alin. (2) din Regulamentul 1303/2013, eligibilitatea cheltuielilor pentru contribuțiile din fondurile ESI (respectiv fondurile structurale și de investiții europene, adică FEDR, FSE, FEADR și FEPAM) era condiționată de efectuarea plății de către beneficiar ...
Activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare – cazuri și condiții în care poate fi reluată
Orice beneficiar al unei finanțări nerambursabile din fonduri europene știe, încă de la momentul depunerii cererii de finanțare sau, în orice caz, află destul de repede pe parcursul implementării și al monitorizării, că autoritatea de management sau organismul intermediar căruia i-au fost delegate atribuții de control poate să reverifice, prin intermediul diverselor structuri, orice aspecte pe care le-a considerat anterior ca fiind conforme. Din această perspectivă, probabil una dintre cele mai „reverificate” nereguli este cea privind crearea de condiții artificiale (cu justificarea autorității că intenția beneficiarului nu poate fi relevată la momentul depunerii proiectului, ci abia după ce acesta este implementat sau se află în monitorizare), însă nici chestiuni generale referitoare la eligibilitatea proiectului sau a beneficiarului nu sunt lăsate deoparte, chiar și după ce ...
Din ce categorie de IMM-uri face parte firma ta? Sfaturile avocatului, utile în obținerea de fonduri europene
În contextul actual, în care multe dintre fondurile nerambursabile sunt destinate IMM-urilor, problema corectei încadrări într-una din categoriile de IMM-uri (microîntreprindere, întreprindere mică, întreprindere mijlocie) sau chiar a încadrării în categoria generală a IMM-urilor vs. categoria întreprinderi mari a redevenit de actualitate și continuă să suscite numeroase discuții în rândul solicitanților, consultanților și în relația acestora cu autoritățile de management și organismele intermediare. Pentru un solicitant de fonduri europene este important să cunoască în ce categorie de IMM se încadrează, dat fiind că, în cazul unor programe, cum este POR 2.2., rata de cofinanțare diferă în funcție de tipul de IMM sau chiar să cunoască dacă este IMM sau întreprindere mare, pentru a evalua dacă este sau nu eligibil pentru finanțare, în cadrul programelor destinate IMM-urilor. Dificultăți în ...
Fonduri europene:condițiile suspendării executării contractelor de finanțare în perioada stării de urgență
Posibilitatea beneficiarilor de fonduri europene nerambursabile de a solicita suspendarea executării contractelor de finanțare a fost prevăzută, cu titlu de principiu, în Decretul 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 11 din Anexă nr. 1 la Decretul 195/2020, beneficiarii fondurilor europene afectați de adoptarea măsurilor de urgență prevăzute în decret pot decide, împreună cu autoritățile de management/organismele intermediare, să suspende contractele de finanțare încheiate conform legii. Din modul de formulare a dispoziției legale anterior menționate rezultă că această “posibilitate” a beneficiarilor este, totuși, condiționată de acordul autorităților de management sau al organismelor intermediare, ceea ce înseamnă că, în principiu, suspendarea ar presupune un acord al ambelor părți contractante, iar nu un act de voință unilateral al beneficiarilor afectați de ...
Noțiunile de piață relevantă și piață adiacentă în materia întreprinderilor legate (partea II)
În prima parte a acestui articol, scrisă cu mai multe luni în urmă decât ne-am fi dorit, am încercat o analiză a noțiunii de piață relevantă și a problemelor pe care le pune în practică aplicarea corectă a acestei noțiuni, din perspectiva încadrării corecte a unei întreprinderi în categoria IMM-urilor. Însă, în condițiile în care cerința activării întreprinderilor, între care se stabilesc legături prin intermediul persoanelor fizice, se referă fie la aceeași piață relevantă, fie la piețe adiacente, o astfel de analiză nu este completă fără clarificarea noțiunii de piață adiacentă. Din păcate, dacă în ceea ce privește conceptul de piață relevantă, Comisia Europeană a fost explicită și a emis Comunicarea Comisiei privind definirea pieței relevante în sensul dreptului comunitar al concurenței nr. 97/C 372/03, ...