În ultima perioadă, două cuvinte, aparent banale, sunt de natură să dea fiori reci beneficiarilor de fonduri europene, verificaţi şi sancţionaţi de AFIR: condiţiile artificiale. Încă de anul trecut, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale – AFIR (fosta Agenție de plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit – APDRP) se pare că a declanșat o adevărată vânătoare de vrăjitoare printre beneficiarii fondurilor europene nerambursabile, ale căror proiecte au fost reverificate, sub aspectul creării de condiții artificiale pentru obținerea finanțării. Termenul „reverificare” nu este întâmplător, având în vedere că, anterior, proiectele fuseseră verificate de numeroase ori de fosta APDRP, sub diverse aspecte, însă nu și din perspectiva condițiilor artificiale, noțiune aparent necunoscută APDRP-ului, la momentul depunerii proiectelor de către beneficiari. Împrejurarea că APDRP nu știa că are obligația de [&hellip
Speranțe pentru beneficiarii fondurilor europene acuzați că au creat „condiții artificiale”
La începutul lunii octombrie se împlinește un an de când am scris editorialul intitulat „Strategia folosită de Comisia Europenă pentru a cere înapoi fondurile acordate”, timp în care am cunoscut mulți beneficiari acuzați de Agenția pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (actuala Agenție pentru Finanțarea Investițiilor Rurale) că au creat în mod artificial condiții pentru obținerea finanțării și am pledat cauzele acestor oameni în fața instanțelor de judecată. Am decis să scriu acest nou editorial, care se vrea a fi un „follow-up” la cel de anul trecut, pentru că am observat că „valul” rezilierii contractelor de finanțare și al obligării beneficiarilor la restituirea fondurilor nerambursabile, nu doar că nu a trecut, ci a devenit, parcă, și mai puternic. În contextul în care auzim peste tot că România [&hellip