Avocați specializați
în fonduri europene

Uncategorized Archive

În contextul actual, în care multe dintre fondurile nerambursabile sunt destinate IMM-urilor, problema corectei încadrări într-una din categoriile de IMM-uri (microîntreprindere, întreprindere mică, întreprindere mijlocie) sau chiar a încadrării în categoria generală a IMM-urilor vs. categoria întreprinderi mari a redevenit de actualitate și continuă să suscite numeroase discuții în rândul solicitanților, consultanților și în relația acestora cu autoritățile de management și organismele intermediare. Pentru un solicitant de fonduri europene este important să cunoască în ce categorie de IMM se încadrează, dat fiind că, în cazul unor programe, cum este POR 2.2.,  rata de cofinanțare diferă în funcție de tipul de IMM sau chiar să cunoască dacă este IMM sau întreprindere mare, pentru a evalua dacă este sau nu eligibil pentru finanțare, în cadrul programelor destinate IMM-urilor.   Dificultăți în [&hellip

Read Post

Posibilitatea beneficiarilor de fonduri europene nerambursabile de a solicita suspendarea executării contractelor de finanțare a fost prevăzută, cu titlu de principiu, în Decretul 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 11 din Anexă nr. 1 la Decretul 195/2020, beneficiarii fondurilor europene afectați de adoptarea măsurilor de urgență prevăzute în decret pot decide, împreună cu autoritățile de management/organismele intermediare, să suspende contractele de finanțare încheiate conform legii. Din modul de formulare a dispoziției legale anterior menționate rezultă că această “posibilitate” a beneficiarilor este, totuși, condiționată de acordul autorităților de management sau al organismelor intermediare, ceea ce înseamnă că, în principiu, suspendarea ar presupune un acord al ambelor părți contractante, iar nu un act de voință unilateral al beneficiarilor afectați de [&hellip

Read Post

În prima parte a acestui articol, scrisă cu mai multe luni în urmă decât ne-am fi dorit, am încercat o analiză a noțiunii de piață relevantă și a problemelor pe care le pune în practică aplicarea corectă a acestei noțiuni, din perspectiva încadrării corecte a unei întreprinderi în categoria IMM-urilor. Însă, în condițiile în care cerința activării întreprinderilor, între care se stabilesc legături prin intermediul persoanelor fizice, se referă fie la aceeași piață relevantă, fie la piețe adiacente, o astfel de analiză nu este completă fără clarificarea noțiunii de piață adiacentă. Din păcate, dacă în ceea ce privește conceptul de piață relevantă, Comisia Europeană a fost explicită și a emis Comunicarea Comisiei privind definirea pieței relevante în sensul dreptului comunitar al concurenței nr. 97/C 372/03, [&hellip

Read Post

Chestiunea întreprinderilor legate prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acționează concertat continuă să pună probleme în domeniul accesării de fonduri europene destinate IMM-urilor, dat fiind că autoritățile de management apreciază, cu ușurință, ca fiind îndeplinită condiția actionarii pe aceeași piață relevantă sau pe piețe adiacente. Este adevărat că am mai abordat acest subiect, însă doar tangențial, în cadrul unor articole mai vechi în care am încercat să explicăm condițiile în care două sau mai multe întreprinderi sunt considerate legate, ca urmare a legăturilor care se stabilesc între acestea prin intermediul persoanelor fizice. Motivul pentru care am decis să revenim și să aprofundăm acest subiect îl reprezintă faptul că, în urma înțelegerii și aplicării greșite a noțiunilor de piață [&hellip

Read Post

După cum este unanim cunoscut de către toți actorii implicați în acordarea fondurilor europene, începând cu instituțiile europene și până la autoritățile de management și organismele intermediare naționale, unul din principiile fundamentale în această materie este acela al asigurării unei bune gestiuni financiare, care presupune întrunirea a trei cerințe: economia, eficienta și eficacitatea creditelor. De asemenea, o altă categorie de actori implicați, de această dată, în etapa utilizării fondurilor europene, și anume beneficiarii, cunosc faptul că, în numele principiului bunei gestiuni financiare, e posibil să nu mai primească ori chiar să fie obligați să restituie fondurile primite, atunci când autoritățile consideră că fondurile nu au fost folosite într-un mod economic, eficient și eficace. Se naște însă în unele situații întrebarea cum se va aplica acest [&hellip

Read Post