In prima parte a articolului (http://www.business24.ro/imm/lege-imm/intreprinderile-legate-un-nou-motiv-de-restituire-a-fondurilor-europene-partea-i-1570687) am explicat care sunt cele trei tipuri de intreprinderi – autonome, partenere sau legate – definite de Legea 346/2004 si cum se face corecta incadrare a unei intreprinderi in categoria IMM-urilor. Daca aplicarea textelor de lege referitoare la intreprinderile autonome si cele partenere nu a pus mari probleme in practica, dispozitiile legale referitoare la „intreprinderi legate” au generat nesfarsite dezbateri, cele mai multe finalizate, din pacate pentru beneficiarii fondurilor europene, cu rezilierea contractelor de finantare, pe motiv ca nu a fost respectat criteriul incadrarii in categoria IMM-urilor. In cele ce urmeaza, vom trece in revista principalele greseli in interpretarea si aplicarea prevederilor legale referitoare la IMM-uri (inclusiv in ceea ce priveste notiunea de „intreprinderi legate”), facute de autoritatile cu competente [&hellip
Ce puteţi face dacă AFIR cere executarea scrisorii de garanţie bancară de restituire a avansului?
În cazul în care apreciază că cererea AFIR de executare a scrisorii de garanţie bancară este nelegală, beneficiarii PNDR 2007-2013 care au primit avansuri din finanţare, în calitate de ordonatori ai scrisorilor respective, se pot adresa instanţei de judecată pentru a obţine suspendarea temporară a plăţii acestora, pe calea unei proceduri speciale, numită ordonanţă preşedinţială. În scopul demarării cât mai rapide a proiectelor, unii beneficiari ai Măsurii 121 – Modernizarea exploataţiilor agricole – au uzat de posibilitatea de a primi un avans din suma reprezentând finanţare nerambursabilă, obligându-se, în schimb, să pună la dispoziţia Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR – fosta APDRP) o scrisoare de garanţie bancară în cuantum de 110% din valoarea avansului. Cum funcţionează scrisoarea de garanţie bancară de restituire a avansului? [&hellip
„Condițiile artificiale”, neînțelese nici de autorități
În prezent, noțiunea de condiții artificiale este reglementată de art. 4 alin. 8 din Regulamentul 65/2011 care prevede ca „fără a aduce atingere dispozițiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către beneficiari în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condițiile necesare pentru a obține aceste plăți, în scopul obținerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor”. Anterior anului 2011, acest articol 4 alin. 8 exista, în aceeași formă ca cea de astăzi, și în Regulamentul 1975/2006 (abrogat de Regulamentul 65/2011), deci nu se pune problema ca beneficiarii care au încheiat contracte de finanțare înaintea anului 2011 să nu poată fi acuzați de crearea de condiții artificiale, întrucât, așa cum am precizat, noțiunea era reglementată și în Regulamentul din 2006. Textul [&hellip
Proiecte europene blocate
• AFIR invocă nereguli, beneficiarii le contestă În prezent, SCA Strătulă Mocanu & Asociații gestionează un portofoliu de peste 40 de litigii privind accesarea de fonduri europene din FEADR. Oana Strătulă, coordonator al echipei de avocați implicați în judecarea dosarelor privind rezilierea de către AFIR a unor contracte de finanțare europeană, ne face cunoscute și alte motive invocate de AFIR pentru suspendarea plăților către beneficiari presupuși a fi încălcat anumite condiții de selecție. Ferma: Când ați început să vă implicați în probleme juridice legate de finanțări prin FEADR? Oana Strătulă: Pe parcursul activității mele de avocat am fost implicată în diverse proiecte care au avut tangențe, mai mici sau mai mari, cu finanțări din fonduri structurale, însă primele dosare privind rezilierea de către APDRP (actuala [&hellip
Beneficiarii sancţionaţi de AFIR mai au o şansă – în instanţă!
În ultima perioadă, două cuvinte, aparent banale, sunt de natură să dea fiori reci beneficiarilor de fonduri europene, verificaţi şi sancţionaţi de AFIR: condiţiile artificiale. Încă de anul trecut, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale – AFIR (fosta Agenție de plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit – APDRP) se pare că a declanșat o adevărată vânătoare de vrăjitoare printre beneficiarii fondurilor europene nerambursabile, ale căror proiecte au fost reverificate, sub aspectul creării de condiții artificiale pentru obținerea finanțării. Termenul „reverificare” nu este întâmplător, având în vedere că, anterior, proiectele fuseseră verificate de numeroase ori de fosta APDRP, sub diverse aspecte, însă nu și din perspectiva condițiilor artificiale, noțiune aparent necunoscută APDRP-ului, la momentul depunerii proiectelor de către beneficiari. Împrejurarea că APDRP nu știa că are obligația de [&hellip